Arta in Dacia romana

        Avântul economic, social şi spiritual al provinciei în noile cadre politice create de integrarea Daciei în imperiu a determinat dezvoltarea artistică, legată direct de evoluţia urbană. Construirea oraşelor provinciei a impus dezvoltarea nu numai a arhitecturii civile şi religioase ci, odată cu ea, a monumentelor sculpturale şi de decorare: statui, reliefuri, mozaicuri. Corespunzător evoluează plastica de lut sau metal, artele minore.

         Concepţia romană de urbanistică — având drept model Roma — repartiza pe zone (cartiere) principalele domenii ale vieţii aşezării: viaţa publică în for, cea economică în for şi cartierele meşteşugăreşti, viaţa religioasă în zonele sacre, care cuprindeau templele, viaţa culturală în amfiteatre, teatre, therme. Se adăugau locuinţele private ale cetăţenilor înstăriţi. Clădirile, străzile şi pieţele sunt decorate cu porticuri, monumente, fântâni arteziene. În oraşele mai importante există sisteme de canalizare şi aprovizionare cu apă, băi şi instalaţii sanitare, iar unele străzi sunt pavate.

Oraşele Daciei erau aşezări menite să asigure stabilitate, siguranţă şi confort locuitorilor. Erau dotate cu: incinte de apărare (Ulpia Traiana, Napoca, Drobeta, Romula, Sucidava), forumuri (Ulpia Traiana, Napoca), amfiteatre (Ulpia Traiana — 5.000 de locuri; Micia — amphiteatrum castrense — 1.000 de locuri; Porolissum — 5-6.000 de locuri; Apulum — menţionat epigrafic), apeducte (Ulpia Traiana, Apulum, Drobeta, Romula, Potaissa), thermae (Ulpia Traiana, Drobeta, Micia, Slăveni, Orheiul Bistriţei, Bumbeşti etc.).  Villaele suburbanae sau rusticae erau astfel concepute încât să ofere în mediul rural maximul de confort ocupanţilor lor.  Se adăugau construcţiile cu caracter utilitar: amenajările portuare (Drobeta, Dierna, Micia), podurile (al lui Apollodor din Damasc fiind una din cele mai renumite construcţii ale epocii).

       Templele, incintele funerare şi mausoleurile constituie principalele construcţii religioase. În Dacia sunt identificate arheologic peste zece temple (la Ulpia Traiana, Porolissum, Micia etc. — a se vedea capitolul referitor la religie) dedicate divinităţilor romane şi orientale. Arhitectura militară este reprezentată de castre, turnuri de pază şi semnalizare, precum şi de limes-urile provinciei.

      În mediul rural, arhitectura provincială cuprinde şi construcţiile de tradiţie dacică din aşezări: locuinţele şi amenajările gospodăreşti.

       Lucrările sculpturale cele mai importante au fost statuile din bronz sau marmură şi busturile împăraţilor şi membrilor familiei imperiale. De cele mai multe ori se păstrează doar fragmente de statui.

      Monumentele sculpturale se împart în:

- reprezentări şi statui ale împăraţilor sau ale membrilor familiei imperiale şi ale unor conducători militari din provincie: statuia de marmură a lui P.Helvius Pertinax la Apulum; statuia ecvestră a lui Caracalla şi statuia mamei sale Iulia Domna la Porolissum; capul lui Traianus Decius de la Ulpia Traiana. Monumentele sunt distruse, s-au păstrat doar fragmente (capul sau alte elemente anatomice).

- sculpturile funerare feminine şi masculine (bărbaţi înveşmântaţi în togă). Se înscriu în cadrul schemelor iconografice preluate de sculptura romană din statuaria greacă şi difuzate în provinciile europene ale imperiului. Statuile, turnate din bronz, uneori aurite (Diana — descoperită la Ulpia Traiana, Dionysos de la Apulum, Mars şi Jupiter de la Potaissa, Venus şi Diana de la Ulpia Traiana, Venus de la Gilău, Jupiter Dolichenus şi Libera de la Ilişua etc.), sau din marmură — replici provinciale înfăţişând diferite divinităţi. Numeroase sunt aediculaele, altarele, stelele şi medalioanele funerare (uneori cu reprezentarea banchetului funerar).

      Plastica de lut este întruchipată de reprezentările de zeităţi, după modele din bronz şi măştile de teracote, precum şi imitaţiile de terra sigilatta şi opaiţe.  La Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Apulum au fost descoperite mozaicuri, din care două de la Ulpia, de sec. II-III reprezintă, după modelele din Orient, teme din mitologia greacă: "Judecata lui Paris" şi "Priam cerând lui Achiles corpul lui Hector".

Sursa: Adrian Bejan, Istoria Daciei romane